Step 2, scroll the page and press the continue button Un cotoi sau pisică, Din două nu ştiu care, Nici mare, nici prea mică, Dar foarte mâncătoare, Şi din soiul acela ce-n păduri locuieşte Şi pe copaci trăieşte, Văzu un tigru mare Trecând pe o cărare. De sus de pe ghindaru unde era urcată, Pisica socoti Că poate a-l îngrozi; Şi făr-a pierde vreme se adresă îndată La tigru ce trecea, Fără a o vedea: „Ia stăi, mă rog, puţin, jupâne de pe jos, Care te socoteşti Că nu ştiu cine eşti; Mândria ce arăţi cu noi e de prisos: Ştii din ce neam mă trag şi că strămoşii mei Sânt fii de dumnezei? Nemuritorii toţi, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoţii egipteni în templuri îi slăvesc, Şi nişte tigri mici cu noi se potrivesc!” – „Dacă strămoşii tăi cu tine semăna, Negreşit era proşti câţi lor se închina, Răspunse tigru meu; iar daca au avut ➡️ Abonează - te și apăsă Clopoțelul pentru a fi la curent cu cele mai noi rețete! YouTube sau Facebook Vrun merit c