Treceți la conținutul principal

Ion și Gheorghe erau doi buni prieteni și pasionați de pescuit

 Ion și Gheorghe erau doi buni prieteni și pasionați de pescuit. Într-o zi, au decis să meargă la pescuit împreună.



Au ajuns la lac și și-au instalat echipamentul. După câteva ore de așteptare fără niciun pește prins, Ion s-a întors către Gheorghe și a spus:


-Gheorghe, ce facem greșit? De ce nu prindem niciun pește?


-Nu știu, Ione, poate ar trebui să schimbăm locul.


-Dar aici e bine. Și uite, toți ceilalți pescari din jurul nostru prind pește. Ce facem greșit?


-Poate nu avem noroc.


-Noroc? Dar eu am adus norocul meu cu mine. Am purtat o pereche de șosete norocoase, am făcut rugăciunea de dimineață și mi-am făcut semnul crucii.


-Ah, înțeleg acum. Eu am uitat să fac semnul crucii. Asta e problema.


-Bine, hai să facem amândoi semnul crucii și poate atunci avem mai mult noroc.


Au făcut amândoi semnul crucii și au așteptat încă o oră. Dar niciun pește nu mușca.


-Gheorghe, poate ar trebui să încercăm o mamaligă diferită.


-Dar noi nu avem altă mamaligă. Am adus doar asta.


-Și ce facem acum?


-Poate încercăm să pescuim cu momeală vie.


-Dar cum să facem asta?


-Simplu, mergem să cumpărăm viermi de la magazinul din apropiere.


-Bine, hai să mergem.


Au mers la magazin și au cumpărat viermi. Au început să pescuiască cu momeală vie și în curând, au prins primul pește.


-Uau, Gheorghe, uite ce frumos pește am prins.


-Bravo, Ion. Dar trebuie să-l arunci înapoi în lac. E prea mic și nu e legal să-l pescuim.


-Ah, bine. Hai să-l aruncăm înapoi în apă.


Au continuat să pescuiască și au prins încă câțiva pești. Au fost atât de bucuroși de reușita lor, încât au decis să meargă acasă și să prepare o masă delicioasă cu peștele prins.


-Gheorghe, a fost o zi minunată la pescuit. Am avut atât de mult noroc.


-Da, a fost o zi bună. Dar mai important decât norocul, am avut amândoi o zi frumoasă și am petrecut timp împreună.


-Așa e, Gheorghe. Niciodată nu m-am distrat atât de bine la pescuit.


-Să mergem acasă acum și să pregătim peștele.

Comentarii

POATE TE INTERESEAZA

Bancuri – Top 100 de glume bune, pentru toată lumea

Oricând este un bun prilej pentru bancuri și glume inspirate. Fie că preferi bancuri seci sau cu Bulă, bancuri cu blonde sau altfel de glume, iată o selecție care cu siguranță îți va descreți fruntea și îți va aduce zâmbetul pe buze.  Să râzi cu poftă poate fi o adevărată terapie, așa că, indiferent că te afli printre prieteni, cu familia sau colegii, cele mai bune bancuri și glume vor reuși mereu să vă aducă voia bună. BANCURI CU ALINUTA Sport ALINUTA Doctorul: - Ai facut vreodata sport ? Eu: - Se pune si sexul ? Doctorul: - Bineinteles! Eu: - Atunci, nu. Caciulita ALINUTA - Alinuta, vezi sa nu cada caciulita surorii tale! − Nu cade, i-am batut-o in cuie!! Zbor low-cost ALINUTA O companie aeriană low-cost va introduce biletul de avion cu loc în picioare. Esti prost ! Varianta intelectuala ALINUTA Nu se mai spune "Esti prost!"- ci "Ar fi posibil oare că momentan ignori orizontul intelec...

Ce concluzie a tras Gheorghe cand nevasta a incercat sa il lase de baut

  Gheorghe bea câte două păhărele de pălincă în fiecare seară înainte de culcare. După ani şi ani, şoţia vrea ca el să renunţe la acest obicei. Pentru asta, încearcă să-i demonstreze că alcoolul este nociv si vine cu două păhărele, unul îl umple cu apă şi altul cu pălincă. Aduce şi cutia cu viermişori, pe care Gheorghe îi folosea drept momeală la pescuit şi spune: – Vreau să vezi asta! Ea pune un vierme în păhărelul cu apă, iar acesta începu să înoate. Soţia pune un vierme şi în păhărelul cu pălincă şi viermele moare imediat! Simţind că şi-a făcut clar punctul ei de vedere, ea spune: – Ce ai de spus despre acest experiment, măi Gheorghe ?? Gheorghe se uită la paharul cu viermele mort şi spune: – Na,… e clară treaba, dacă beau pălincă, nu fac viermişori ! Mai departe  > >>> ➡️ Abonează - te  și apăsă Clopoțelul pentru a fi la  curent  cu  cele mai noi  rețete!  YouTube

Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă

  Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele; dintr-o parte venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţumitoare erau. Pentru babă, fata moşneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la...