Treceți la conținutul principal

Ion și Marie erau căsătoriți de câțiva ani buni și, din păcate

 


Ion și Marie erau căsătoriți de câțiva ani buni și, din păcate, s-au confruntat mereu cu probleme financiare. În timp ce Marie era mai relaxată în privința banilor, Ion era zgârcit și se gândea mereu la economii.


O seară, după o cină modestă, Ion s-a uitat în portofel și a început să se plângă:


Ion: Marie, trebuie să economisim mai mult. Nu putem continua așa. Trebuie să găsim modalități de a reduce cheltuielile.


Marie: Da, înțeleg că trebuie să fim atenți la bani, dar nu trebuie să exagerăm. Avem nevoie să trăim și să ne bucurăm de viață, nu doar să economisim.


Ion: Dar uite cât de mult cheltuim pe hârtie igienică. De ce nu putem folosi mai puțină?


Marie: Cum să folosim mai puțină hârtie igienică, Ion? Asta e ridicol!


Ion: Nu e deloc ridicol. Putem împărți fiecare foaie în două sau chiar în trei bucăți mai mici.


Marie: (râzând) Împărți o foaie de hârtie igienică în trei bucăți? Asta nu ar fi deloc igienic!


Ion: Dar dacă folosim hârtie igienică mai ieftină, putem economisi și mai mult.


Marie: Dar hârtia igienică mai ieftină nu este niciodată la fel de moale și plăcută ca cea de calitate. Nu vrei să fim confortabili?


Ion: (oftând) Dar confortul costă bani, Marie. Trebuie să fim realiști.


Marie: (zâmbind) Bine, Ion. Vom încerca să fim mai atenți la cheltuieli, dar să nu exagerăm. Nu vreau să trăim ca niște săraci în propria noastră casă.


Ion: (surâzând) Înțeleg, Marie. Îmi cer scuze dacă am fost prea zgârcit.


Marie: (zâmbind) Nu-i nimic, Ion. Te iubesc oricum, chiar și dacă ești un zgârcit.


Ion: (râzând) Măcar știu că îmi iubești portofelul.


Marie: (râzând) Da, portofelul tău e și el draguț, dar tu ești mult mai important pentru mine.


Cei doi soți au înțeles că trebuie să aibă grijă de banii lor, dar că trebuie să aibă grijă și de calitatea vieții lor. Au hotărât să își facă un plan realist pentru economisire și să nu mai exagereze cu zgârcenia.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

POATE TE INTERESEAZA

Topul celor mai bune bancuri din lume

  Pe baza voturilor publicului, cel mai tare banc din lume a fost ales cel prezentat de un psihiatru din Manchester, Gurpal Gossal. Bancul suna asa: O femeie cu un copil in brate se urca in autobuz. Când NASA a inceput trimiterea de astronauti Doi vinatori erau undeva, intr-o padure Doi prieteni erau intr-o zi pe terenul de golf TOP BANCURI 2017 TOP BANCURI 2018 TOP BANCURI 2019 TOP BANCURI 2020 TOP BANCURI 2021
Un comentariu
Citiți mai multe

Pisica sălbatică şi tigrul. Fabula de Grigore Alexandrescu

 Step 2, scroll the page and press the continue button Un cotoi sau pisică, Din două nu ştiu care, Nici mare, nici prea mică, Dar foarte mâncătoare, Şi din soiul acela ce-n păduri locuieşte Şi pe copaci trăieşte, Văzu un tigru mare Trecând pe o cărare. De sus de pe ghindaru unde era urcată, Pisica socoti Că poate a-l îngrozi;  Şi făr-a pierde vreme se adresă îndată  La tigru ce trecea, Fără a o vedea: „Ia stăi, mă rog, puţin, jupâne de pe jos, Care te socoteşti Că nu ştiu cine eşti; Mândria ce arăţi cu noi e de prisos: Ştii din ce neam mă trag şi că strămoşii mei Sânt fii de dumnezei? Nemuritorii toţi, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoţii egipteni în templuri îi slăvesc, Şi nişte tigri mici cu noi se potrivesc!” – „Dacă strămoşii tăi cu tine semăna, Negreşit era proşti câţi lor se închina, Răspunse tigru meu; iar daca au avut ➡️ Abonează - te  și apăsă Clopoțelul pentru a fi la  curent  cu  cele mai noi  rețete...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici de Fraţii Grimm

  Step 6, scroll the page and press the continue button Cică într-o iarnă, pe când zăpada cădea din înaltul nemărginit al cerului în fulgi mari şi pufoşi, o împărăteasă sta într-un jilţ şi cosea lângă o fereastră cu pervazul negru, de abanos. Şi cum cosea ea aşa, aruncându-şi din când în când privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se întâmplă să se înţepe cu acul în deget şi trei picături de sânge căzură în zăpadă. Roşul sângelui arăta atât de frumos pe albul zăpezii, că împărăteasa rămase încântată şi gândi în sinea ei: "Ce n-aş da să am un copil alb ca zăpada, roşu ca sângele şi cu părul negru ca abanosul!"         Trecu timpul, dar nu prea multişor, şi împărăteasa născu o fetiţă albă ca zăpada, cu gura roşie ca sângele şi cu păr negru ca abanosul. Şi-i dădură numele de Albă-ca-Zăpada… După ce o aduse însă pe lume, împărăteasa muri.         Cum trecu anul, împăratul îşi luă altă soţie. Femeia asta era cadră de frumoasă, dar nespus de t...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe