Treceți la conținutul principal

S-a gândit să se mărite


 Într-un sat, o vacă grasă,

Cum sunt vacile tâmpite,

Dar frumoasă şi lăptoasă,

S-a gândit să se mărite.

Boii, de la mic la mare

Au venit cu tot belşugul,

Toţi voiau să se însoare

Că-s deprinşi să tragă jugul.

Vaca, însă, ca o fată

Cu avere şi trusou

Îi respinge îngâmfată:

„Cum să mă mărit c-un bou?”

”E un cal prin curţi vecine,

Care pătimaş mă strânge,

El e genul meu, tip bine,

Armăsar sadea, pur-sânge!”

Vaca, tot făcându-i curte,

Îşi atinse idealul,

După tratative scurte

S-a căsătorit cu calul.

„Ah, ce şansă pe mireasă!”

Comenta în pom o cioară,



„El – aristocrat de rasă

Ea – o biată pierde-vară.”

Dar curând, ce tragedie!

Vaca se certă cu calul,

Pân’departe-n deal la vie,

S-auzea întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,

Vaca-n fiecare noapte

Se plimba făcând pe vampa,

Cu ispitele-i de lapte.

➡️➡️➡️CASTIGA UN Televizor LED curbat Smart Samsung, 123 cm ➡️➡️➡️DETALII➡️➡️➡️AICI

Ba, mai mult, se întâmplase,

Ca jucând pe îndrăgostita,

Calul, furios, îi trase

2 palme cu copita!

Şi atunci, cu dezolare,

Vaca prinse a pricepe,

Cum că soţul ei mai are

Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, îşi zise,

Îl dau dracului de cal.

Şi-ntr-o seară părăsise,

Domiciliul conjugal.

Slabă, galbenă, uscată,

De necazuri şi nevoi,

Vaca noastră, resemnată,

Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin şi jale

Vaca multe a-nvăţat,

Primul bou ieşit în cale

Îl acceptă de bărbat.

Nunta lor a fost vestită,

Că s-a dus prin văi ecoul:

„Ce pereche potrivită!

Vaca noastră şi cu boul.”

Ea comandă, el ascultă,

El cu munca, ea tapaj,

Este, fără vorbă multă,

Tipul clasic de menaj.

Totuşi, vaca prin păduri mai zăboveşte,

Uneori cu armăsarul

Dar,eu cred că-i calomnie

Măgăria ce ne-o spune.

Totul e, că-n căsnicie,

Treaba merge de minune,

Vaca poate, ştie satul,

Chiar şi grajdul să-l răstoarne.

Boul nu-i decât bărbatul,

Ca dovadă, poartă coarne.

Şi aşa, trec ani şi ani,

Şi precum am prins de ştire,

Au făcut şi trei juncani,

Şi trăiesc în fericire.

În povestea mea, de faţă

Nu e nici un lucru nou,

Pentru orişicare vacă

Soţul ideal e-un bou.

Abonează-te si vezi cele mai noi rețete culinare ale anului 2021




Comentarii

POATE TE INTERESEAZA

Bancuri – Top 100 de glume bune, pentru toată lumea

Oricând este un bun prilej pentru bancuri și glume inspirate. Fie că preferi bancuri seci sau cu Bulă, bancuri cu blonde sau altfel de glume, iată o selecție care cu siguranță îți va descreți fruntea și îți va aduce zâmbetul pe buze.  Să râzi cu poftă poate fi o adevărată terapie, așa că, indiferent că te afli printre prieteni, cu familia sau colegii, cele mai bune bancuri și glume vor reuși mereu să vă aducă voia bună. BANCURI CU ALINUTA Sport ALINUTA Doctorul: - Ai facut vreodata sport ? Eu: - Se pune si sexul ? Doctorul: - Bineinteles! Eu: - Atunci, nu. Caciulita ALINUTA - Alinuta, vezi sa nu cada caciulita surorii tale! − Nu cade, i-am batut-o in cuie!! Zbor low-cost ALINUTA O companie aeriană low-cost va introduce biletul de avion cu loc în picioare. Esti prost ! Varianta intelectuala ALINUTA Nu se mai spune "Esti prost!"- ci "Ar fi posibil oare că momentan ignori orizontul intelec...

Ce concluzie a tras Gheorghe cand nevasta a incercat sa il lase de baut

  Gheorghe bea câte două păhărele de pălincă în fiecare seară înainte de culcare. După ani şi ani, şoţia vrea ca el să renunţe la acest obicei. Pentru asta, încearcă să-i demonstreze că alcoolul este nociv si vine cu două păhărele, unul îl umple cu apă şi altul cu pălincă. Aduce şi cutia cu viermişori, pe care Gheorghe îi folosea drept momeală la pescuit şi spune: – Vreau să vezi asta! Ea pune un vierme în păhărelul cu apă, iar acesta începu să înoate. Soţia pune un vierme şi în păhărelul cu pălincă şi viermele moare imediat! Simţind că şi-a făcut clar punctul ei de vedere, ea spune: – Ce ai de spus despre acest experiment, măi Gheorghe ?? Gheorghe se uită la paharul cu viermele mort şi spune: – Na,… e clară treaba, dacă beau pălincă, nu fac viermişori ! Mai departe  > >>> ➡️ Abonează - te  și apăsă Clopoțelul pentru a fi la  curent  cu  cele mai noi  rețete!  YouTube

Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă

  Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei. Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele; dintr-o parte venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţumitoare erau. Pentru babă, fata moşneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la...