Treceți la conținutul principal

Mircea si Baiazid : Lupta Moderna




Iată vine-un Jeep pe stradă, cu un girofar pe el,
Baiazid stătea în dreapta şi rosti către şofer:
„Sper ca Mircea să ajungă, să nu-ntârzie din nou.
Ia vezi dacă-a tras maşina, lângă gură de metrou..”.
„-N-a venit Măria Ta, zise el privind în jur…”
„-Şi mi-a zis că fix la 12 ne vedem lângă Carrefour”.
Aşteptând vreo 5 minute, îşi pierdu orice răbdare,
Şi trimite bodiguarzii să se uite prin parcare
La un semn (curbă la dreapta), se opreşte un X5.
Şi din el coboară Mircea, în bermube şi opinci.
Printre turci porni agale, şi privindu-i cu nesaţ,
Le-arată un „Sony Vaio”, care-l ţine la subraţ.
Agitat, la el în Jeep, şi-mbrăcat tot în civil,
Baiazid nu mai rezistă şi îl sună pe mobil:
„-Tu eşti Mircea?”
„-Da-mpărate, am uitat să îţi dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coadă la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, că nu vin aici prea des,
Şi-am luat-o şi pe centură, îndrumat de GPS.
Acum am parcat maşina. Unde eşti?, că vin la tine…”
„-Sunt la mine în maşină şi te văd, te-ndrepti spre mine”.
Şi de-ndata ajunse Mircea şi urcă la turc în jeep.
Şi-ncepu să îi explice că nu vrea, cu nici un chip
Să îşi strângă întreaga oaste la Rovine în câmpii,
Şi să lupte pan’ la moarte cu ai turcului spahii.
„-Baiazide, şti că-i criză, şi-acum viaţa-i foarte grea,
Mă gândeam ca să ne batem,… dar la „Heroes” în reţea.
Sau în loc să cucereşti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea, dacă ai wireless, să jucăm „conQUIZtador”?

„-Cum când turcii-mi sunt în vamă, şi-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca să ne batem, că nu ţi se pare „cool”?
Eu nu-s disperat ca tine să stau nopţi întregi pe net,
Eu trăiesc în realitate, şi nu e nici un secret
Că am fost în multe lupte: Varna, Ialta sau Oituz…”
„-Păi eu sunt online tot timpul, nu puteai să dai un „buzz”??”
„-Mircea!!! Vin c-o întreagă oaste, iar tu faci mişto de noi..,
Mâine sunt aici cu turcii şi-ţi declar de-acum război”.
„-Cum vrei tu mărite rege, eu speram să mă-ntelegi,
Căci de-ajungem la cuţite, voi nu mai plecaţi întregi.
N-aş vrea să pun pe „YouTube”, cu-ai tăi morţi, videoclipuri,
Nici ca Dunărea să-nnece spumegând a tale jeep-uri.
Dar, de asta ţi-e dorinţa, mâine ne vedem la luptă,
Şi-ţi promit că pleci d-aici cel puţin c-o mână ruptă.
„Şi zicând acestea Mircea, îl lasă pe Baiazid.
Şi trântindu-i portiera el plecă la pas grăbit.
➡️ Abonează-te și apăsă Clopoțelul pentru a fi la curent cu cele mai noi 
rețete!  YouTube 


Când ajunse la maşină, găsi-n geam, pe-un bilet scris:
„Scuze. V-am blocat o roată, c-aţi parcat pe „interzis”…”
Şi dă Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de „bip”-uri,
Ca să-şi strângă toţi oştenii şi să îi îndese-n „Jeep”-uri.
Demarând în mare trombă, se-ndreptară spre Rovine,
Dar aici găsiră turcii, toţi cu pantalonii-n vine.
Toţi văitându-se de moarte, ghemuiţi prin iarba scurtă
Rezemaţi de câte-un ciot, şi ţinându-se de burtă.
„-Baiazid, hai să ne batem…!! Unde eşti, de ce nu vii?”
„-Mi-am scos în oraş oştenii, şi i-am dus la KFC.
Şi-am mâncat cu poft-aseară, tot ce ni s-a pus pe masă…”
Răspunse-ncordat sultanul dintro tufă mai retrasă.
„-N-am ştiut că la „fast-foud”-uri nu e bine să mănânci,
Mai ales în România, fiindcă rişti să pleci pe „brânci”…
Nu mai vreau ca să ne batem, iartă-mă a fost o farsă.
Dă-ne nişte „triferment” şi-o să facem cale-ntoarsa”…
Şi aşa a scăpat Mircea de o luptă la Rovine.
Deci se vede pân-la urmă că „fast-food”-ul face bine.
Asta-i tot… Dar fiţi voi siguri că Istoria o să zică:
„Turcii l-au văzut de Mircea şi-au făcut pe ei de frică”…

Comentarii

Trimiteți un comentariu

POATE TE INTERESEAZA

Bancuri cu Bula la scoala

Unul din cele mai indragite personaje din glumele romanilor este Bula, care apare in toate ipostazele, la scoala, acasa, in armata etc. Romanul asa glumet cum e de felul lui a scos o multime de bancuri cu Bula printre care si cu el la scoala. Iata in continuare cateva dintre acestea, care, speram sa va placa: ➡️➡️➡️CASTIGA UN  Televizor LED curbat Smart Samsung, 123 cm ➡️➡️➡️DETALII➡️➡️➡️ AICI La şcoală:  - Luna este atât de mare, încât ar încăpea să locuiască pe ea un milion de oameni! Bulişor: - Şi ce se întamplă cu ei când e lună plină? ---------- In timpul orei, Bulă cere învoire de la profesor. Profesorul – Pai, bine mai Bulă dar de ce vrei sa te învoiești? Bulă: -Pentru ca tata a pățit un accident aviatic! Profesorul: -Cum asa? Bulă: – Tata s-a uitat după un avion și l-a lovit o mașină! ---------- La ora de engleză, profesoara îl întreabă pe Bulă: – Bulă, cum îi zici lui Ştrulă, în engleză, „Ştrulă, vino încoace“! – Ştrulă, come here! – Brav...

Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu

  A fost odată un ţăran şi-l chema Neagoe. Acest ţăran era om voinic şi harnic. Nu-i păsa lui de nu ştiu cine de ar fi fost. Vezi că-şi căta de munculiţa lui, îşi plătea dajdia, se avea bine cu toţi din sat, şi cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme.  Îi veni vremea de însurătoare, şi ca tot creştinul, îşi făcu şi el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui şi sărăcia. Ea găsise un tron vechi, urgisit într-un colţ din bordeiul Neagului, la care nimeni nu lua aminte, şi acolo, pe dânsul, Sărăcia îşi făcuse culcuşul. Sta greceşte pe tron cât e ziulica şi nopticica de mare, şi din loc să se mişte, ba. Pasămite tronul era gol, nu mai punea oamenii într-însul nimic, atât era de vechi şi de odorogit. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇         Bietul Neagoe văzu că începe a da îndărăt; lucrurile nu-i mai mergeau strună ca mai nainte; se luă de gânduri, fiindcă el se ştia că munceşte şi mai şi decât ...